Înfiinţată în 1950, odată cu fondarea muzeului raional Giurgiu, expoziţia secţiei de istorie a fost reorganizată în anul 1977, cu ocazia Centenarului Independenţei, prezentând momente importante ale războiului dintre anii 1877-1878. Tematica este păstrată până în anul 2003, când se revine la prezentarea istoriei locale, prin reliefarea principalelor momente din evoluţia cetăţii Giurgiu şi a zonei înconjurătoare, de la epoca medievală până la Marea Unire din 1918.

Sunt prezentate înfiinţarea oraşului Giurgiu, perioada luptelor purtate de Mihai Viteazul cu Imperiul Otoman, monumente istorice (mănăstiri, biserici, edificii laice) dar şi unele mărturii ale modernităţii (sec. XVII – XVIII) create până la eliberarea Giurgiului, în urma păcii de la Adrianopole (1829).
Momentele semnificative ale istoriei moderne româneşti sunt exemplificate prin prezentarea contribuţiei localnicilor la evenimentele din anul 1848, la războiul de independenţă din 1877-1878, precum şi la primul război mondial (1916-1918).

Totodată sunt subliniate realizările care individualizează Giurgiu la nivel naţional: prima corabie construită în Principatele Române (Mariţa, 1834), prima linie de telegraf (1853), prima cale ferată (1869), primul pod în curbă din Europa (Bizetz, 1906).

Începutul secololui al XX-lea este ilustrat în expoziţie prin etalarea unor piese tehnice şi de mobilier, şi a unor creaţii artistice reprezentative (artă decorativă, pictură).
Aportul adus de Giurgiu la epopeea primului război mondial este atestată de calitatea de oraş martir decorat cu „Crucea de război franceză”, datorită distrugerilor suferite în timpul ocupaţiei Puterilor Centrale (noiembrie 1916 – noiembrie 1918), decoraţie prezentă în expoziţie.